FOB (Free On Board): ce înseamnă în comerțul cu cereale
5 min de citit
FOB este cea mai folosită bază pentru cerealele vândute din porturile Mării Negre. Ce acoperă vânzătorul și ce acoperă cumpărătorul, când se transferă riscul și ce trebuie verificat într-un contract FOB.
FOB vine de la Free On Board («franco la bord»). Este una dintre cele 11 reguli Incoterms 2020 publicate de Camera de Comerț Internațională (ICC). În cazul FOB, vânzătorul livrează marfa la bordul navei desemnate de cumpărător, în portul de încărcare convenit. Din acel moment, riscul de pierdere sau deteriorare trece la cumpărător.
În comerțul cu cereale, prețul se exprimă întotdeauna împreună cu regula și portul, de exemplu «pe tonă FOB Constanța». Fără port, un preț FOB nu poate fi comparat cu alte oferte.
Cine ce face în cazul FOB
| Obligație | Vânzător | Cumpărător |
|---|---|---|
| Vămuirea la export și documentele | da | nu |
| Livrarea în port și încărcarea la bord | da | nu |
| Desemnarea navei | nu | da |
| Navlul maritim principal | nu | da |
| Asigurarea mărfii | nu | în propriul interes |
| Vămuirea la import și taxele | nu | da |
| Risc | până când marfa este la bord | din momentul în care marfa este la bord |
Când se transferă riscul
Riscul trece atunci când marfa se află la bordul navei. Copastia navei nu mai contează, cum se întâmpla înainte de Incoterms 2010. Pentru cerealele în vrac încărcate cu banda transportoare, riscul trece când boabele intră în magazie.
FOB doar pentru transport maritim și fluvial
FOB se aplică numai transportului maritim și pe căi navigabile interioare. Cerealele în vrac încărcate pe o navă sau pe o barjă pe Dunăre se potrivesc bine cu FOB. Pentru cerealele în containere, ICC recomandă FCA, deoarece containerul este predat la terminal, nu la bord.
Ce trebuie convenit într-un contract FOB pentru cereale
Incoterms reglementează livrarea, riscul și costurile. Nu reglementează condițiile de încărcare, calitatea sau plata, așa că contractul trebuie:
- să indice portul și, dacă este posibil, terminalul;
- să stabilească perioada de încărcare și cu câte zile înainte cumpărătorul desemnează nava;
- să stabilească norma de încărcare, timpul de stalii și contrastaliile sau prima de dispatch;
- să stabilească toleranța de cantitate, de exemplu ±5% la opțiunea cumpărătorului;
- să precizeze dacă calitatea și greutatea la încărcare sunt finale și ce inspector emite certificatele;
- să enumere documentele vânzătorului: certificat fitosanitar, certificat de origine, certificate de calitate și de greutate;
- să trimită la un formular standard, de exemplu un contract GAFTA în condiții FOB.
O variantă frecventă este FOB ST (stowed and trimmed): vânzătorul plătește și stivuirea și nivelarea cerealelor în magazie.
FOB și CIF
| FOB | CIF | |
|---|---|---|
| Navlul până la portul de destinație | cumpărător | vânzător |
| Asigurarea mărfii | cumpărător, în propriul interes | vânzător, acoperire minimă |
| Transferul riscului | la bord în portul de încărcare | la bord în portul de încărcare |
| Prețul se raportează la | portul de încărcare | portul de destinație |
În ambele reguli riscul trece în portul de încărcare. Diferența este cine navlosește nava și plătește călătoria. Detalii în articolul CIF: ce înseamnă în comerțul cu cereale.
Cum se compară ofertele FOB
Pentru a compara o ofertă FOB cu una CIF, adăugați la prețul FOB navlul și asigurarea până la destinația dumneavoastră. Pe INBULK, fiecare ofertă indică baza și portul, astfel încât prețurile pot fi aduse la aceeași bază înainte de negociere. Cum funcționează INBULK.