Incoterms: condiții de livrare
Ce sunt Incoterms?
Incoterms (International Commercial Terms) sunt reguli internaționale care definesc condițiile de livrare a mărfurilor în comerțul internațional. Acestea specifică cine este responsabil pentru transport, asigurare și vămuire, precum și punctul în care riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător. Regulile Incoterms au fost dezvoltate de Camera Internațională de Comerț și sunt utilizate la nivel mondial pentru a standardiza contractele și a reduce riscul de neînțelegeri între părți.
Cea mai recentă ediție este Incoterms 2020, care include 11 reguli clasificate în funcție de modul de transport.
EXW
EXW (Ex Works / Din fabrică) este cel mai simplu termen, în cadrul căruia vânzătorul are obligații minime. Vânzătorul doar pune mărfurile la dispoziție la sediul sau depozitul său, fără obligația de a le încărca sau de a se ocupa de formalitățile de export. Toate costurile și riscurile, inclusiv transportul, vămuirea și livrarea, sunt suportate de cumpărător. Această abordare este avantajoasă pentru vânzător, dar reprezintă o povară semnificativă pentru cumpărător, în special în comerțul internațional.
FCA
Conform FCA (Free Carrier / Franco transportator), vânzătorul își asumă o responsabilitate mai mare. Vânzătorul livrează mărfurile transportatorului selectat de cumpărător la un loc convenit — care poate fi depozitul vânzătorului sau o altă locație. Vânzătorul este, de asemenea, responsabil pentru vămuirea de export. Riscurile se transferă în momentul în care mărfurile sunt predate transportatorului. Acest termen este considerat unul dintre cele mai versatile și este frecvent utilizat pentru diverse moduri de transport.
FAS
FAS (Free Alongside Ship / Franco de-a lungul navei) este utilizat exclusiv în transportul maritim. Vânzătorul livrează mărfurile în portul de expediere și le plasează de-a lungul navei. În acest punct, riscurile se transferă la cumpărător, care organizează apoi încărcarea, transportul și etapele următoare. Acest termen este utilizat în principal pentru mărfuri în vrac sau de dimensiuni excepționale.
FOB
În condițiile FOB (Free On Board / Franco la bord), vânzătorul este responsabil pentru livrarea mărfurilor în port și încărcarea lor la bordul navei. Riscurile se transferă cumpărătorului odată ce mărfurile au trecut de balustrada navei. Acesta este unul dintre cei mai utilizați termeni în comerțul maritim, în special pentru materii prime precum cerealele sau metalele.
CFR
În cazul CFR (Cost and Freight / Cost și navlu), vânzătorul plătește transportul până la portul de destinație, dar riscurile se transferă cumpărătorului în momentul expedierii — după ce mărfurile sunt încărcate la bordul navei. Aceasta înseamnă că, deși vânzătorul acoperă costurile de transport, cumpărătorul își asumă responsabilitatea pentru mărfuri în timpul tranzitului.
CIF
CIF (Cost, Insurance and Freight / Cost, asigurare și navlu) extinde termenii CFR prin includerea unei asigurări obligatorii a mărfii oferite de vânzător. Cu toate acestea, asigurarea oferă de obicei o acoperire minimă. La fel ca în cazul CFR, riscurile se transferă după încărcarea pe navă, dar cumpărătorul primește o protecție de bază împotriva potențialelor pierderi din timpul transportului.
CPT
Conform CPT (Carriage Paid To / Transport plătit până la), vânzătorul plătește pentru transportul până la destinația convenită, dar riscurile se transferă cumpărătorului de îndată ce mărfurile sunt predate primului transportator. Acest lucru creează o distincție cheie între costuri și riscuri: vânzătorul plătește pentru livrare, dar nu este responsabil pentru mărfuri în tranzit.
CIP
Similar cu CPT, CIP (Carriage and Insurance Paid To / Transport și asigurare plătite până la) include, de asemenea, acoperire prin asigurare oferită de vânzător. Spre deosebire de CIF, necesită un nivel mai ridicat de acoperire prin asigurare. Acest lucru face ca CIP să fie mai sigur pentru cumpărător, în special în transportul multimodal.
DAP
Conform termenului DAP (Delivered at Place / Livrat la locul convenit), vânzătorul este responsabil pentru organizarea și acoperirea costurilor de livrare a mărfurilor la destinația specificată. Riscurile se transferă în momentul în care mărfurile ajung și sunt pregătite pentru descărcare. Cumpărătorul este responsabil pentru vămuirea de import și descărcare.
DPU
DPU (Delivered at Place Unloaded / Livrat la locul convenit descărcat) este singurul termen în care vânzătorul este responsabil nu doar pentru livrare, ci și pentru descărcarea mărfurilor la destinație. Acest lucru înseamnă un nivel mai ridicat de responsabilitate pentru vânzător și o comoditate mai mare pentru cumpărător, care primește mărfurile deja descărcate.
DDP
DDP (Delivered Duty Paid / Livrat cu taxe vamale plătite) reprezintă obligația maximă pentru vânzător. În acest caz, vânzătorul își asumă toate costurile și riscurile, inclusiv transportul, asigurarea, vămuirea și plata taxelor și impozitelor. Cumpărătorul primește mărfurile gata de utilizare, fără a fi implicat în procesele logistice.